La ceva mai mult de un an de la prima întâlnire (aprilie 2017), prilej de lansare oficială a Asociației noastre, ne-am bucurat – în seara zilei de 22 mai 2018 – de aceeași primire atentă și călduroasă din partea conducerii Institutului „Cervantes”, a cărui sală încăpătoare de conferințe a fost plină de pelerini și (vrem să credem) viitori pelerini. A fost organizată și o mică expoziție cu materiale dedicate camino-ului – pliante, insigne, pixuri, dar și exemplare din primele credențiale românești, credențiale de care au beneficiat deja, mai mulți pelerini care au străbătut în ultima lună drumurile ce converg în capitala Galiciei (mulțumim Gabriela Greu și Mihai Țuțu). Această expoziție a pregătit, putem spune, asistența pentru programul dens ce a inclus o peliculă de promovare a pelerinajului (”The Ways of Saint James. A contemporary experience of pilgrimage”), o interesantă expunere intitulată „Camino de Santiago – un fenomen istoric viu” și o prezentare a traseului românesc către Santiago de Compostela.

Pelicula a prilejuit momente de încântare și emoție atât pelerinilor ce au revăzut secvențe din drumul străbătut de fiecare, mai de curând sau mai demult, cât și viitorilor pelerini sau numai iubitori ai naturii sau locurilor străbătute de acest milenar traseu de pelerinaj, devenit în 1986 itinerar cultural european (primul de acest fel).

Expunerea a fost realizată de dr. Francisco Singul, eminent istoric al artei medievale, revenit cu acest prilej pe meleagurile noastre după ce în decembrie 2010 a fost curatorul expoziției „Memorii din pelerinaj – Camino de Santiago, cel mai important Itinerar Cultural European” găzduită de Muzeul Național de Istorie al României, expoziție ce s-a bucurat de un real succes. Francisco Singul a răspuns cu amabilitate invitației noastre de a ne împărtăși din experiența sa, de a face cunoscute aspecte cultural-artistice, istorice care adesea ne scapă celor ce străbatem Camino, arătând cu persuasiune că acest traseu de pelerinaj, redidivus în ultimele decenii este „un fenomen istoric viu” care tinde să revină la valorile cantitative de excepție de acum 700-800 de ani (anul trecut au primit Compostela peste 300 mii de pelerini, între ei și 597 de pelerini din România).

Asupra traseului românesc s-au făcut precizări de către președintele Asociației „Prietenilor Camino de Santiago”, Ion Nicolae care a adus în atenție traseele urmate de pelerinii medievali, trasee ce urmau principalele drumuri comerciale ce uneau spațiul românesc cu restul Europei, drumuri marcate și de obiective religioase dedicate Apostolului Iacob, o parte dintre ele întâlnindu-se și în zilele noastre. A fost prezentată o hartă cu traseele (foste și viitoare) pe care sunt înscrise și obiectivele de interes pentru pelerini. Între acestea se evidențiază fresca (sec.XIV) din biserica veche din Ghelința, reprezentând miracolul petrecut în Santo Domingo de la Calzada, miracol ilustrat și în alte localități de pe continent (a fost prezentată pe scurt, celor de față, întâmplarea miraculoasă petrecută în așezarea riojană, cu sute de ani în urmă).